poarta Primaria nou mwster popular hora vasile goncear

Planul Strategic

CUPRINS:

INTRODUCERE…………………………………………………………………………………….. 3

  1. PROFILUL COMUNITĂŢII………………………………………………………………………. 9
    • Denumirea, poziţia geografică a localităţii………………………………………… 9
    • Descrierea Administraţiei Publice Locale……………………………………………9
    • Evaluarea infrastructurii locale…………………………………………………………10
    • Componenţa stratului antreprenorial…………………………………………………11
    • Societatea civilă…………………………………………………………………………….11
    • Mediul de informare……………………………………………………………………… 11

 

  1. ANALIZA PUNCTELOR TARI ŞI A PUNCTELOR SLABE………………………… 12
  1. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE………………………………………………………… 14
    • Scenariul 1…………………………………………………………………………………. 14
    • Scenariul 2…………………………………………………………………………………. 15
    • Scenariul 3…………………………………………………………………………………. 16
    • Precizări pe marginea scenariilor de dezvoltare………………………………. 16
    • Precizări cu privire la dezvoltarea agriculturii…………………………………… 19
    • Precizări cu privire la cheltuielile necesare pentru implementarea

prezentului plan…………………………………………………………………………..  21

  1. PLANUL de acţiuni cu privire la realizarea planului de dezvoltare

strategică a satului Hoginești 2012 – 2030……………………………………………. 23

  1. PLANUL de acţiuni cu privire la realizarea planului de dezvoltare

strategică a satului Hoginești 2012 – 2017……………………………………………. 29

 

INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare social-economică a satului Hoginești pentru anii 2012-2017 a fost elaborată cu scopul de a orienta și impulsiona transformările pozitive din viața comunităţii, de a ghida efortul autorităţilor locale, sectorului asociativ, sectorului economic şi al cetăţenilor în vederea soluţionării problemelor comunitare prin construirea unui parteneriat comunitar eficient.

Miza prezentului plan de strategic este dezvoltarea durabilă.

Planul strategic de dezvoltare social-economică a localităţii Hoginești a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor sociale din comunitate. Tehnica aplicată la conceperea acestuia este cea a scenariilor de dezvoltare a satului pe termen de 20 de ani, cu stabilirea unor obiective și proiecte concrete. Planul strategic de dezvoltare social-economică a satului Hoginești, ca document aprobat la nivelul administraţiei publice locale, se adoptă pentru o perioadă de 5 ani. Strategia formulată în prezentul plan, adică nivelul de dezvoltare pe care şi-l propune localitatea, este concepută pentru o perioadă mai lungă (cca 20 ani). Prezentul plan de dezvoltare poate, în caz de necesitate, să fie revizuit. La expirarea perioadei de 5 ani, primăria, împreună cu activul satului, urmează să evalueze nivelul la care s-a ajuns în implementarea strategiei şi, conducându-se de realităţi, să identifice metodele cele mai indicate pentru realizarea strategiei de dezvoltare a satului, conducându-se de viziunea de la care se porneşte la etapa actuală, cu ajustările şi adaptările de rigoare.

Participanții la elaborarea prezentului document au căzut de acord asupra faptului că strategia de dezvoltare a satului Hoginești constă în nivelul pe care această comunitate dorește să-l atingă, cu toate caracteristicile nivelului respectiv, într-o anumită perioadă de timp. Nivelul rîvnit de comunitate (care poate fi atins în 10 – 20 ani) trebuie să fie formulat cu o claritate maxim posibilă de la bun început. Pentru aceasta trebuie să răspundem la întrebările:

– care este vocația satului Hoginești (sau care este rostul de a exista al acestui sat)?

– ce evoluție a situației demografice rîvnește comunitatea?

– prin ce viața din satul Hoginești poate să devină atractivă pentru tineri, astfel ca mulți tineri să decidă să rămână în aceasta localitate pentru a forma o familie și a se realiza în viață?

– cum  poate fi animată viața din satul Hoginești (viața spiritual-religioasă, sectorul asociativ, activități culturale și sportive, meșteșuguri cu specific local valoros pronunțat, etc.)?

– cum pot fi create suficiente locuri de muncă bine plătite în localitate și în apropierea acesteia?

Atât reprezentanții administrației publice din satul Hoginești, precum și exponenții diferitor grupuri sociale din localitate, au menționat importanța caracterului durabil al tuturor proceselor de dezvoltare, la baza cărora va sta prezentul document, precum și alte documente concepute pentru a servi aceeași finalitate. Așadar, maniera de soluționare a problemelor actuale din localitate, în vederea satisfacerii nevoilor de moment ale locuitorilor satului Hoginești, nu poate, în nici un caz, să compromită posibilitatea generațiilor viitoare din localitate de a-și satisface propriile nevoi.

Dezvoltarea durabilă a satului Hoginești este acceptată drept unul dintre principiile fundamentale de care se vor conduce toți actorii implicați activ în viața localității.

Participanții la elaborarea conceptului de dezvoltare formulat în prezentul document au luat în dezbatere și influența factorilor regionali și naționali asupra perspectivei unei evoluții pozitive a realităților din Hoginești. Ei au relevat importanța armonizării concepției de dezvoltare a localității cu o viziune de dezvoltare regională. O asemenea viziune, susțin locuitorii satului, trebuie să existe la nivelul întregului raion Călărași. În lipsa unei viziuni de dezvoltare strategică a întregului raion, perspectivele satului Hoginești sunt mai pesimiste. De aceea, principalii actori din localitate vor face eforturi susținute pentru a determina cât mai multe localități din raion, precum și administrația raională, să reflecteze asupra acestei dimensiuni, dar și să treacă la acțiuni concrete și eficiente. Locuitorii din Hoginești nu împărtășesc perspectiva unei evoluții autarhice a localității lor și pledează pentru soluționarea problemelor comune ale regiunii prin unirea eforturilor tuturor primăriilor din raion și administrației raionale în sensul impulsionării proceselor de dezvoltare durabilă. Totodată, în localitate este conștientizat faptul că identificarea de soluții regionale nu este o sarcină ușoară și de aceea participanții la elaborarea strategiei de dezvoltare a satului au pledat pentru identificarea unor posibilități ca, în caz de necesitate, satul să se dezvolte în mod independent.

Unul dintre obiectivele principale înserate în prezentul plan strategic este menținerea populației tinere în localitatea de origine prin stimularea creșterii locurilor de muncă. Este cunoscut faptul că soluționarea problemei lipsei locurilor de muncă depinde în mare măsură de industrie, agricultură, comerț, sfera serviciilor, etc. Dezvoltării industriale îi revine un rol important în crearea locurilor de muncă, deoarece dezvoltarea industriei impulsionează dezvoltarea sferei serviciilor și agriculturii. Într-o perspectivă optimistă, industria ar trebui să ofere locuri de muncă bine plătite pentru cel puțin 20% din locuitorii unei regiuni. Serviciile de care industria are nevoie (transport, depozitare, reparații, publicitate etc.) determină, de regulă, apariția a unui număr de locuri de muncă aproximativ similar cu cel din sfera activităților de producție. Dar o singură localitate nu poate să ia decizii și să întreprindă acțiuni, oricât de profesionistă și de hotărâtă  ar fi administrația acestei localități, de natură să soluționeze problema locurilor de muncă. Crearea de zone industriale se face prin eforturi consolidate la nivel regional. Unele dintre chestiunile care trebuie soluționate pentru impulsionarea dezvoltării industriale sunt următoarele:

– elaborarea unui master-plan pentru dezvoltarea zonelor industriale;

– alegerea terenului (cca 100 ha teren consolidat, amplasat strategic, conectat la rețele, parcelat, cu drumuri bune de acces asigurate etc.);

– elaborarea unui studiu de fezabilitate;

– promovarea ofertei pentru potențialii investitori în industrial regiunii;

– stabilirea unor condiții atractive de activitate în cadrul zonei respective etc.

Enunțarea doar câtorva dintre exigențele tari față de o zonă industrială arată cât este de important ca puterile locale și regionale să coopereze strâns în vederea dezvoltării infrastructurii pentru producție, dar și atragerii de investiții în acest domeniu.

În condițiile actuale din localitățile Republicii Moldova viitorul pare sumbru, mai ales din cauza faptului că primăriile și consiliile locale nu dispun de suficiente resurse necesare pentru impulsionare proceselor de dezvoltare durabilă. Totodată, participanții la elaborarea prezentului plan strategic au menționat că din fiecare localitate din țară au ieșit specialiști remarcabili în diferite domenii. Satul Hoginești nu este o excepție tristă în acest sens. Primăria satului își propune să ducă evidența tuturor specialiștilor originari din localitate, care ar putea să ofere un sprijin substanțial și expertiza de care dispun pentru a ajuta satul să se dezvolte. Aceste persoane sunt mai predispuse de a oferi suport informațional generos, profesionist și gratuit. Astfel, primăria Hoginești are posibilitatea să primească suport informațional valoros, economisind, totodată, sursele financiare ale primăriei, care, cel puțin la etapa actuală, sunt foarte reduse.

Primăria Hoginești își propune să organizeze în sat dezbateri, mese rotunde, consultări pe diverse teme (cultură, sport, producție și comerț, urbanism etc.) cu invitarea specialiștilor originari din localitate. Aceste discuții vor spori și mai mult posibilitatea localității de a influența, inclusiv la nivel regional, procesele de dezvoltare durabilă.

 

S-a menționat că tehnica scenariilor stă la baza planificării strategice din prezentul document. Primăria și Consiliul local, dar și actorii importanți din sat, trebuie în permanență să fie preocupați de identificarea și aplicarea soluțiilor care vor menține satul în permanență atractiv pentru persoanele tinere. În linii generale se poate spune că viața din localitate poate să devină interesantă pentru tineri prin ofertele de muncă, viața culturală și asociativă, planificarea urbanistică a localității și aspectul estetic şi arhitectonic al acesteia, etc.

Analiza strategică a fost realizată în baza metodei ”Megaplan” propusă de Dr. Norbert Neuhaus din Germania, reprezentant al Fundaţiei Robert Schuman şi consultant al Institutului pentru Dezvoltare Regională şi Administrativă Durabilă. Această metodă a fost adaptată la condiţiile din Republica Moldova.

Metoda ”Megaplan” a fost utilizată în cadrul workshop-ului de elaborare a planului strategic şi a permis implicarea directă a fiecărui participant prin discutarea propriilor idei, precum şi identificarea unui număr cÎt mai mare de opţiuni şi decizii adoptate conştient de către întreaga echipă.

Primul pas în procesul de planificare strategică a fost modelarea viziunii de dezvoltare pe termen lung a comunităţii. Viziunea presupune modelarea tabloului general al vieţii comunităţii peste 20 (şi mai mulţi) ani. Discuţiile la acest prim pas sunt esenţiale pentru buna desfăşurare a evenimentelor ulterioare, iată de ce s-a consacrat mai mult timp pentru definirea consensuală a vieţii satului Hoginești în 2030.

Al doilea pas al procesului de planificare este identificarea acţiunilor (iniţiative, proiecte) şi schimbărilor concrete ce trebuiesc întreprinse pentru realizarea viziunii stabilite în mod consensual anterior.

Pasul al treilea presupune identificarea măsurilor şi activităţilor concrete ce trebuiesc întreprinse în următorii 5 ani, astfel încât să contribuie direct la realizarea viziunii de dezvoltare pe termen lung.

Desfăşurarea workshop-ului de planificare a inclus 4 etape. Etapa iniţială a fost dedicată analizării situaţiei actuale a satului Hoginești, inclusiv analiza punctelor tari şi slabe. Au fost identificate problemele şi obstacolele, precum şi oportunităţile care ar putea împiedica/favoriza dezvoltarea dinamică a comunităţii.

În cea de-a doua etapă s-a formulat viziunea despre viaţa satului Hoginești în 2030. Etapa a treia a inclus identificarea acţiunilor ce trebuie implementate pentru realizarea viziunii. Ultima etapă, utilizând rezultatele discuţiilor etapelor anterioare, a presupus elaborarea proiectului planului de activitate pentru următorii 5 ani. La această etapă s-a luat în consideraţie necesitatea racordării planului la strategia de dezvoltare raională şi regională.

Întregul proces de planificare s-a efectuat în concordanţă cu principiile planificării strategice şi adaptarea acestora la contextul administrativ local. Echipa de elaborare a planului şi-a asumat angajamentul de a iniţia implementarea activităţilor planificate.

Lista membrilor echipei de elaborare a planului de dezvoltare strategică:

Nr. Nume,  prenume Funcţia
Constantin Poștaru Primar
Andrei Golban Secretarul Consiliului Local
Tudor Roșca Directorul Muzeului
Nicolaie Pușcaș Pensionar
Minodora Mocanu Asistent social
Tatiana Covali Lucrător social
Anastasia Fedorișin Elevă clasa a IX-a
Alina Railean Elevă clasa a IX-a
Valentina Munteanu Directorul gimnaziului, consilier local
Svetlana Șaptefrați Director adjunct, gimnaziu
Tudor Șaptefrați Profesor
Maria Poștaru Profesor
Lidia Railean Profesor, consilier local
Nicolaie Botnari Profesor
Angela Breahnă Director grădiniță, consilier local
Liudmila Scripnic Educatoare grădiniță
Adelina Stratan Poștaș
Eudochia Sliusarenco Soră medicală
Nadejda Jeleznîi Contabil-șef primărie
Eleonora Rotaru Contabil primărie
Elvira Vacarciuc Perceptor fiscal
Ion Railean Inginer cadastral
Tatiana Railean Bibliotecară
Veronica Clim Lucrător Biserică
Grigore Gonceari Director Casa de Cultură
Emmanuel Pindi Mbuku Specialist IDRAD, Olanda
Ana Ciofu Director IDRAD, Chișinău

Procesul de elaborare a planului strategic s-a finalizat cu dezbaterea acestuia în cadrul unei şedinţe a Consiliului local, care l-a adoptat printr-o decizie a sa  nr. 01/03 din 17.02.2012.

 

  1. PROFILUL COMUNITĂȚII:
  • Denumirea, poziţia geografică a localităţii

 

Denumirea localităţii: Satul Hoginești, raionul Călărași

 

Poziția geografică: Satul Hogineşti este o localitate în Raionul Călăraşi situată la latitudinea 47.3733, longitudinea 28.3208 și altitudinea de 123 metri față de nivelul mării. Această localitate este în administrarea Raionului Călăraşi. Distanța directă pînă în or. Călăraşi este de 22 km. Distanța directă pînă în or. Chişinău este de 70 km.

Suprafaţa:                Fondul funciar total (ha) – 2510.00;

                                    Pământ arabil (ha) – 589.90;

                                    Păşuni (ha) – 275.00;

                                    Livezi (ha) – 172.00;

                                    Teren proprietate a satului (ha) – 234.00;

                                    Teren proprietate administrativ – teritorială (ha) – 449.85;

                                    Teren proprietate privată (ha) –  615.50;

                                    Potenţial de irigare (ha) –  100.00;

                                    Suprafaţa obiectelor sociale (ha) – 6.86;

                                    Reţea de drumuri, străzi (ha) – 16.93.

 

Numărul de locuitori: Populaţia satului Hoginești număra, în anul 2011, 1820 locuitori, în scădere faţă de anii precedenţi. Această situaţie se datorează scăderii ritmului natalităţii şi majorării sporite a mortalităţii, consecinţă a plecării populaţiei tinere din localitate. Majoritatea locuitorilor sunt moldoveni. Populaţia este majoritar ortodoxă.

 

Infrastructura fizică:

Lungimea totală a drumurilor este de 12,5 km, dintre care 3,2 km drumuri cu acoperire rigidă.

     

 

  • Descrierea Administraţiei Publice Locale

Administraţia locală a satului Hoginești a fost aleasă în cadrul alegerilor locale din 2011. Este compusă din Consiliul Local – ca autoritate deliberativă şi Primăria – ca autoritate executivă.

Bugetul local:   Pentru anul 2011, bugetul local a înregistrat venituri de 3448,5 mii lei și cheltuieli în valoare de 3520,4 mii lei,  în creştere faţă de anii precedenţi, datorită unor alocări suplimentare de la bugetul de stat în vederea renovării unor obiecte de menire socială.

  • Evaluarea infrastructurii locale (reţele edilitare, telecomunicaţii, reţele de transport, obiecte de menire socială)

 

Reţele edilitare:

În satul Hoginești, conectarea la reţeaua de gaz există la 100 de gospodării casnice. Aproximativ 130 de gospodării din sat sunt conectate la apeduct, 16 beneficiază și de canalizare.

Telecomunicaţii:

Satul este conectat la reţeaua telefonică a Î.S. „Moldtelecom”, 434 de gospodării avînd acces la rețea. Acoperirea cu telefonie mobilă este bună. Accesul la internet se face atât prin reţeaua de telefonie fixă, cât şi mobilă. În sat, 45 de familii dispun de calculatoare personale.

Reţele de transport:

Satul Hoginești dispune de 2 rute zilnic, una spre Călărași și una spre Chișinău. De asemenea, situarea localității în imediata apropiere de traseul internațional M14 permite locuitorilor accesul la alte rute în direcția Chișinăului.

Obiecte de menire socială:

  1. Biserica ortodoxă
  2. Gimnaziul Hoginești
  3. Grădiniţa de copii
  4. Casa de cultură
  5. Biblioteca publică
  6. Oficiul poştal
    • Componenţa stratului antreprenorial
  1. Instituţii bugetare – 5
  2. Gospodări Ţărăneşti Individuale – 798
  3. Întreprinderi de comerţ – 7
  4. Prestator de servicii de marketing și merceologie – 1
  5. Confecționarea artizanatului din ceramică – 1
  6. Abatoare – 2
  7. Uscătorie de fructe – 1
  8. Centrul medical de Familie

 

În satul Hoginești activează 7 întreprinderi individuale în domeniul comerţului şi cîteva în domeniul agriculturii, ultimele dispunînd de terenuri mari consolidate. Există 2 abatoare și uscătorie de fructe și o livadă de nuci. De mare importanță este prezența în localitate a prestatorilor de servicii de marketing și merceologie, dar și agenților economici care confecționează produse artizanale din ceramică. Dezvoltarea domeniului antreprenorial are mare potenţial de dezvoltare a sectorului de comerţ şi servicii în virtutea amplasării în apropierea traseului internaţional M-14 și includerea localității în traseul cultural-spiritual al raionului Călărași.

 

  • Societatea civilă

 

Sectorul asociativ se află la o etapă incipientă de dezvoltare. În sat activează cîteva ansambluri de dans și muzică. Există o asociație de asistență a bătrînilor la domiciului și asistență parentală; o asociație a consumatorilor de apă și de gaz. Sectorul asociativ are mare potențial de dezvoltare în satul Hoginești, în special în contextul valorificării traseului cultural-spiritual din care face parte localitatea.

  • Mediul de informare

 

Informarea locuitorilor se realizează prin mijloacele mass-media naţionale – ziare, televiziune şi radio naţional.

 

  1. ANALIZA PUNCTELOR TARI ŞI A PUNCTELOR SLABE

     

Pentru a avea o imagine clară asupra satului şi pentru a genera o strategie de dezvoltare viabilă, s-a realizat analiza punctelor tari şi slabe ale localităţii.

Puncte tari
  • Implicarea activă a locuitorilor
  • Accesul direct la M14
  • Infrastructură socială existentă
  • Dezvoltarea artizanatului – Tîrgul Olarilor desfășurat anual
  • Includerea în traseul cultural-spiritual al raionului Călărași
  • Post de radio (funcționează de 3 ani)
  • Există o monografie a satului
  • Școala este gazificată, dotată didactic și are suficienți profesori
  • Este planificată construcția unui abator și unei uscătorii de fructe
  • Nivel scăzut de folosire a chimicatelor în sol
  • Transparența activității APL
  • Existența unui sistem de îngrijire la domiciliu și asistență paternală
Puncte slabe
  • Lipsește piața de desfacere
  • Lipsa tehnicii mecanizate
  • Lipsa specialiștilor în domeniul medicinei, inclusiv veterinare
  • Lipsa iluminării stradale
  • Sistemul de aprovizionare cu apă, canalizare și gaz are acoperire insuficientă
  • Drumurile de acces în sat sunt în stare proastă
  • Stație de epurare nefuncțională
  • Lipsa mobilierului suficient în Casa de Cultură, grădiniță și Gimnaziu
  • Dispensarul nu este conectat la rețelele edilitare
  • Amenajarea proastă a teritoriului școlii
  • Lipsa electricității și încălzirii în Biserică
  • Lipsa locurilor de agrement pentru populație
  • Lipsa locurilor de muncă pentru tineri
  • Oficiul poștal necesită reparație
  • Lipsa unui studiu de fezabilitate, lipsa unui plan urbanistic
  • Migrația populației
  • Transportul public se asigură doar 1 dată pe zi
  • Lipsa serviciilor sociale
  • Scăderea natalității
Oportunități
  • Capacități de atragere a investițiilor
  • Dezvoltarea pieței de desfacere
  • Deschiderea unor noi locuri de muncă
  • Posibilitatea dezvoltării infrastructurii culturale
  • Includerea în traseul cultural-spiritual al raionului Călărași
  • Posibilitatea de preluare a rolului de lider în organizarea activităților în cadrul traseului, atît sub aspect economic, cît și asociativ
Riscuri
  • Condițiile climaterice nefavorabile
  • Lipsa mijloacelor bănești în bugetul local
  • Posibilitate limitată de contribuție financiară din partea comunității
  • Scăderea interesului pentru muncă din lipsa veniturilor constante
  • Creșterea prețurilor la servicii
  • Creșterea cheltuielilor de producție
  • Migrația populației tinere
  • Îmbătrînirea populației
  • Criza politică regională/națională
  1. PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

     

Transformările care se pot produce în toate domeniile vieţii din satul Hoginești depind de o serie de circumstanţe locale, regionale şi naţionale. Dezvoltarea sănătoasă şi durabilă a localităţii depinde în mare măsură de atmosfera politică şi de climatul investiţional general din Republica Moldova, precum şi de capacitatea de planificare şi acţiune strategică din raion. Totodată, o parte semnificativă a domeniilor importante pentru dezvoltarea satului Hoginești ţin exclusiv de deciziile care vor fi luate de primarul satului, de consiliul local, de persoanele active în viaţa spirituală, în sectorul asociativ, în economia locală, etc. La fel de important este şi mecanismul de împlementare practică a deciziilor de importanţă strategică.

Pornind de la punctele forte şi de la neajunsurile localităţii, constatăm că satul Hoginești poate cunoaşte diferite scenarii de dezvoltare, în funcţie de capacitatea decizională şi gîndirea strategică a membrilor comunităţii. În prezentul Plan de dezvoltare strategică vom menţiona trei scenarii, pe baza cărora pot fi identificate o serie de acţiuni necesare pentru dezvoltarea localităţii: scenariul cel mai pesimist, scenariul optimist şi un scenariu complex. Pentru fiecare dintre situaţiile respective urmează să fie prevăzuţi paşii concreţi pentru atingerea fiecarui tip de nivel. În acest fel, tabloul evolutiv va deveni extrem de accesibil atît pentru comunitate, dar şi pentru factorii de decizie din administraţia publică locală. Scenariile ipotetice de mai jos, care în linii mari pot să caracterizeze realităţile pe viitor în localitatea Hoginești, sunt estimate în paşi de dezvoltare de  20 ani.

  • SCENARIUL 1 Menținerea satului la ritmul actual de dezvoltare, cu riscul de descreștere a numărului populației în viitor

Satul Hoginești se confruntă cu probleme demografice. Majoritatea tinerilor au plecat, în sat rămînînd numai copii mici și bătrîni. Puținii copii din sat își fac studiile în localitățile vecine. După terminarea ciclului gimnazial, copiii pleacă în centrele liceale și universitare (Călărași, Chișinău) și nu revin în sat decît de sărbători.

Dezvoltarea activităților antreprenoriale nu a înregistrat un salt pozitiv, populația aptă de muncă preferînd să muncească în localitățile învecinate sau în străinătate. Migrația în baza studiilor și angajării în cîmpul muncii a redus semnificativ numărul populației.

S-a înregistrat o creștere lentă a nivelului de trai, dar aceasta nu reușește să atragă tinerii în sat.

Organizarea anuală a Tîrgului Olarilor impune dificultăți administrației și comunității satului Hoginești. Locuitorii desfășoară activități economice temporare în contextul Tîrgului Olarilor. Dezvoltarea lentă a infrastructurii locale a impus alternarea localităților pentru organizarea acestui festival.

  • SCENARIUL 2 Transformarea satului într-un mic centru socio-cultural și economic regional

Hogineștiul şi-a definit o strategie şi traiectorie de dezvoltare independentă. În localitate există spirit de cooperare, fapt care permite dezvoltarea continuă a comunităţii. Profilul localităţii este orientat spre mini producţie, comerţ şi servicii.

Administrația satului a reușit să inițieze o serie de parteneriate cu localitățile vecine și diferse instituții și și-a asumat rolul de centru al traseului cultural-istoric și spiritual din raion. Organizațiile non-guvernamentale din localitate, în parteneriat cu administrația, au preluat inițiativa organizării unei serii întregi de evenimente, inclusiv excursii pe traseu, tabere de vară pentru copii și crearea unei infrastructuri specifice pentru dezvoltarea turismului rural.

Implicarea activă a comunității a permis organizarea anuală a Tîrgului Olarilor în satul Hoginești, ceea ce a impulsionat dezvoltarea stratului antreprenorial de la comerț și servicii, pînă la activități de mini-producție. Administrația satului susține apariția și dezvoltarea tinerilor antreprenori.

Pe parcursul dezvoltării sale, localitatea a reuşit să păstreze specificul caselor şi amplasamentul său obişnuit. Viaţa în Hoginești a devenit confortabilă: gospodăriile casnice sunt conectate la apeduct, canalizare, gaz; problema colectării şi procesării gunoiului este soluţionată (sistem comun cu localităţile vecine).

Creșterea nivelului de trai din Hoginești a impulsionat creșterea demografică, mulți tineri revenind în sat după terminarea studiilor. Grădinița și gimnaziul sunt în stare funcțională și își desfășoară activitatea fără dificultăți.

  • SCENARIUL 3 Crearea unui parteneriat strategic cu satul Țibirica și dezvoltarea unui centru socio-economic comun

În contextul dezvoltării localităților învecinate, existenței unor activități de producție în Țibirica și dispunerii locuitorilor din Hoginești să muncească în alte localități, administrația satului Hoginești a stabilit un parteneriat strategic cu satul vecin Țibirica. Acest parteneriat a stabilit domeniile de activitate și responsabilitățile ambelor localități. Astfel, Hoginești a fost transformat într-un centru cultural-spiritual, iar Țibirica – centru economic.

Comunitatea din Hoginești și organizațiile non-guvernamentale, în strînsă colaborare cu administrația publică dezvoltă în permanență traseul cultural-spiritual din raionul Călărași.

În satul Hoginești viaţa asociativă şi culturală sunt bine dezvoltate. Localitatea are un centru urbanistic şi comercial (instituţii publice, magazine, casă de cultura, servicii etc.) unde se observa cum pulsează viaţa acestei localităţi. A fost organizat un centru pentru tineret, fapt care favorizează dezvoltarea multidimensională a populaţiei tinere.

Prin reactualizarea planului urbanistic al localității, zona intravilană a fost extinsă și desemnată pentru implementarea unui proiect de construcţie a caselor ecologice destinate familiilor tinere. La construcţia acestora se utilizează materiale de construcţie ecologice (baloţi de paie) şi instalaţii pentru captarea energiei solare şi termice subterane. Comunitatea întrebuinţează parţial energie ecologică.

  • Precizări pe marginea scenariilor de dezvoltare

Fiecare dintre scenariile descrise mai sus ilustrează aproximativ starea de lucruri care ar putea să caracterizeze localitatea peste 20 ani, în funcție de eficiența planificării și implementării strategiei de dezvoltare. Traiectoria reală pe care o va parcurge satul în dezvoltarea sa nu poate fi prezisă exact, decît cu o anumită marjă de eroare. Nu este exclus nici faptul că realitățile din HogineștiCoteala peste 20 ani ar putea să creioneze o stare a lucrurilor plasată între cele trei scenarii descrise mai sus.

Persoanele active din sat, împreună cu Primăria și Consiliul local, trebuie mai întâi să estimeze în mod obiectiv șansele satului de a atinge unul dintre cele trei nivele. Totodată, comunitatea trebuie să opteze ferm pentru o direcție anume de dezvoltare. În dependență de calea aleasă, acțiunile administrației trebuie să cadreze perfect cu vocația localității și să urmărească cu precădere crearea tuturor realităților și infrastructurilor necesare pentru atingerea nivelului propus. Astfel, orice decizie a APL care depășește gestionarea treburilor curente (întreținerea drumurilor, achitarea salariilor pentru bugetari, asigurarea hranei pentru copii în scoală și grădiniță etc.) trebuie să fie luată cu respectarea principiilor strategiei alese și să reprezinte un pas înainte spre atingerea nivelului dorit.

Administrația locală și comunitatea trebuie să fie conștientă de faptul că, la un moment dat, scenariile nu se exclud, ci se includ unul în celălalt, reies unul din altul. De aceea, planul de acțiuni privind implementarea scenariilor trebuie să comporte un caracter de continuitate și fluidizare a activităților.

Primul scenariu arată cum poate fi viața în sat peste 20 ani dacă nu vor fi întreprinse măsuri serioase în sensul unei dezvoltări mai accentuate. Cauza stagnării ar putea să fie și una exterioară localității. S-ar putea ca, în pofida eforturilor întreprinse de administrația locală, factorii naționali și regionali să compromită tendința satului în sensul dezvoltării spectaculoase și durabile. Chiar dacă viața în Hoginești va fi peste 20 ani asemănătoare acestui scenariu, spiritul comunitar trebuie să fie păstrat, iar persoanele care vor rămâne în sat trebuie să dispună de condițiile minime necesare pentru o viață modestă, dar demnă. Pentru o asemenea situație este important ca centrul satului să fie un loc potrivit pentru întâlniri și discuții între locuitori, gospodăriile casnice să dispună de apă potabilă, iar situația tuturor bătrânilor să fie cunoscută pentru ca nimeni dintre cei care nu se pot descurca fără ajutor să nu fie lăsați în voia soartei. Chiar dacă localitatea va pierde cea mai mare parte a persoanelor tinere, oricum în sat vor exista câteva familii tinere. De asemenea, rudele celor rămași în sat vor ține legătura cu localitatea.

Chiar dacă în sat ar rămâne puțini copii, grădinița trebuie să-şi continue activitatea. În cazul în care numărul de copii de vârstă preșcolară s-ar reduce substanțial, primăria trebuie să organizeze de o așa manieră gestionarea grădiniței, încât dispunând de resurse minime să facă, totuși, posibilă asigurarea unor condiţii decente pentru copii. Cheltuielile de energie, de exemplu, pot fi reduse prin izolarea termică a pereților grădiniței, dar și prin utilizarea altor tipuri de surse de energie (solară, termică subterană, miscantus, cazangerie cu paie etc.).

Al doilea scenariu ilustrează o transformare a localității într-un lider zonal. Administrația satului Hoginești, împreună cu comunitatea locală are sarcina de a facilita dezvoltare unei rețele de asociații obștești și agenți economici care să organizeze evenimente și să presteze servicii pentru valorificarea traseului cultural-spiritual al raionului Călărași. Desfășurarea anuală a Festivalului Tîrgul Olarilor trebuie să devină un imbold pentru apariția unor proiecte de investiție în infrastructura regională, care să includă nu doar satul Hoginești, ci și satele învecinate, incluse și ele în traseul cultural-istoric. Astfel, activizarea sectorului asociativ în această perspectivă, poate contribui la consolidarea statutului de lider zonal al satului Hoginești.

Menționăm că toate investițiile – reparația drumurilor, iluminarea străzilor, racordarea la sistemele de aprovizionare cu apă și canalizare, rețelele de gaz, reparația instituțiilor de menire socială, soluționarea problemelor ecologice, etc. – pot fi valorificate printr-o abordare inteligentă în contextul dezvoltării caracterului cultural-istoric al zonei.

De aceea, administrația satului Hoginești trebuie să-și sporească abilitățile în domeniul atragerii investițiilor bazîndu-se pe punctele forte de care dispune satul, în special, și întreaga regiune, în general.

Scenariul trei descrie un nivel de dezvoltare complex, care implică mai mulți actori. Atingerea unui asemenea nivel de dezvoltare implică mai multe riscuri, dar finalitatea căruia va fi benefică pe termen lung. Important pentru administrația Hogineștiului este să inițieze negocieri cu satul Țibirica și Meleșeni în vederea stabilirii unui program de activitate comun în dezvoltarea acestor localități. Orientarea satului Țibirica spre activități economice poate fi valorificată în interesul ambelor comunități (din Țibirica și din Hoginești).

Acest scenariu, inspirat din mai multe exemple funcționale europene, presupune identificarea vocațiilor localităților și valorificarea acestora printr-o strînsă colaborare. Se propune crearea unui centru comun, cu păstrarea liniei de dezvoltare separată a fiecărei localități, în care Hogineștiul își păstrează orientarea cultural-istorică și spirituală, iar Țibirica își dezvoltă vocația economică. Parteneriatul dintre localități trebuie să se bazeze pe respectarea intereselor fiecărei părți, prin crearea locurilor de muncă pentru ambele comunități. Adică, administrațiile satelor trebuie să faciliteze apariția unor activități de producție în care să fie implicați atît locuitorii din Hoginești, cît și cei din Țibirica și, eventual, din localitățile învecinate.

În asemenea situație, administrațiile Hogineștiului și Țibirica vor dispune de multe avantaje privind atragerea investițiilor private sau granturilor în vederea dezvoltării infrastructurii. Un astfel de parteneriat va soluționa și problema asigurării cu locuri de muncă, diminuînd, în consecință, migrația populației tinere.

Proiectul de construcție a caselor ecologice poate avea dublă dimensiune. Pe de o parte, administrația satului Hoginești poate soluționa problemele familiilor social-vulnerabile prin atragerea unor fonduri pentru promovarea și construcția locuințelor ecologice și stopa, în consecință, migrația tinerilor din sat. Pe de altă parte, în lipsa unor granturi nerambursabile, administrația poate iniția negocieri cu agenții economici avînd următorul caracter: agenții economici se obligă, în schimbul unor facilități la achiziționarea terenurilor, să investească parțial în construcția unor locuințe pentru familiile tinere social-vulnerabile. În acest fel, administrația reușește să obțină următoarele avantaje:

  • ajută și stimulează formarea familiilor tinere și menținerea lor în localitate;
  • stimularea sectorului antreprenorial prin oferirea anumitor facilități;
  • consolidarea comunității și apariția responsabilității comunitare în care cei cu venituri mai mari, pe lîngă sporirea aestora, mai pot ajuta și celor cu venituri mici.

Totodată, prin planul urbanistic al localității, se va impune un stil de proiectare a noilor locuințe cu păstarea obligatorie a elementelor de arhitectură tradițională.

  • Precizări privind dezvoltarea agriculturii

Agricultura continuă să rămână o sursă importantă pentru cele mai multe familii din localitățile rurale. Activitatea agricolă trebuie să rămână una dintre ocupațiile de bază ale familiilor din sate. Această activitate, însă, trebuie să capete un plus de performanță.

Agricultura casnică este o activitate tradițională practicată de familiile din satele Republicii Moldova pe terenuri mici din preajma caselor de locuit. Activitatea respectivă asigură parțial siguranţa alimentară a familiilor, unele gospodării înregistrând chiar rezultate remarcabile (grație dibăciei, creativității și hărniciei). Dezvoltarea satului Hoginești trebuie să păstreze această tradiție, care le asigură familiilor un anumit grad de independență. De asemenea, prelucrarea terenurilor mici din preajma caselor de locuit reprezintă un factor de consolidare a familiilor, dar și un factor care consolidează sentimentul de proprietate. Rolul primăriei Hoginești este să încurajeze competiția între gospodarii din sat, prin aprecierea și premierea celor mai harnici și mai creativi. Reușita în acest domeniu este de natură să facă viața din sat mai interesantă. Satul ar putea să organizeze anual o sărbătoare a roadelor, care să constea dintr-un iarmaroc şi expoziţii de produse agricole şi produse alimentare casnice (artizanale) tradiţionale (produse de panificaţie, conserve, dulceţuri, etc.).

Activitățile agricole performante pe terenuri mari consolidate încă nu reprezintă o realitate răspândită în Republica Moldova. Totuși, datorită calității solului, performanța în agricultură este posibilă. Pentru a ridica agricultura la un nivel mai avansat sunt necesare eforturi cel puțin regionale. Satul Hoginești poate să joace un rol semnificativ în sporirea calității activităților agricole din raionul Călărași. În acest sens Primăria Hoginești poate să inițieze un dialog regional, la care să fie invitați factorii administrativi, experții și agricultorii.

 

Important! Administraţia satului Hoginești şi agenţii economici locali trebuie să se orienteze spre agricultura ecologică, care începe să deţină un rol din ce în ce mai important atît la nivel naţional, cît şi internaţional. În acest mod, agenţii economici pot fi competitivi pe piaţa produselor agricole.

Activitatea agricolă este una dintre verigile lanțului economic al regiunii. Nivelul de  performanță în agricultură depinde de calitatea celorlalte verigi ale economiei (prelucrarea produselor agricole, ambalarea, depozitarea, distribuția (vânzările angro și cu amănuntul) etc.). Crearea unei zone industriale mari de importanță regională ar putea să fie unul dintre stimulii de bază pentru atragerea de investiții și aplicarea de tehnologii performante în agricultură. În zona industrială mare din raion, dacă aceasta va fi creată, pot fi atrași investitori care vor practica activități care țin de industria alimentară. O fabrică de producere a conservelor din roșii, de exemplu, are nevoie de cantități mari de roșii proaspete. Patronul unei asemenea fabrici bineînțeles că va încheia contracte cu deținătorii de terenuri pentru ca ultimii să cultive anual anumite cantități de produse agricole. Același lucru poate fi spus despre prelucrarea altor tipuri de culturi (fructe, legume).

Dezvoltarea zonelor industriale ar avea o influență pozitivă asupra agriculturii cel puțin din trei considerente:

– producătorii agricoli vor avea posibilitatea să se specializeze pe anumite produse, precum și certitudinea că ceea ce cultivă într-un anumit sezon va fi cumpărat de industriași (adică de următoarea verigă economică);

– mulți proprietari de terenuri mici, având un loc de muncă bine plătit în domeniul industriei sau al serviciilor, își vor vinde terenul respectiv deținătorilor mari de terenuri, astfel luând turații din considerente firești procesul de consolidare a terenurilor agricole;

– agricultorii vor fi cointeresați să practice o activitate eficientă, iar existența pieței de desfacere pentru produsele lor i-ar încuraja să investească în tehnologii și utilaj agricol performant.

Astfel, pe de o parte devine posibilă creșterea și păstrarea în regiune a plus-valorii, iar pe de altă parte, piața financiară ar primi impulsuri pozitive suplimentare (datorită creșterii volumului circuitului de mărfuri și servicii, precum și datorită creditelor tot mai des solicitate).

  • Precizări cu privire la cheltuielile necesare pentru implementarea prezentului plan

Un plan de dezvoltare strategică nu trebuie confundat cu un simplu plan de activităţi pentru îmbunătăţirea temporară a situaţiei localităţii. Planul strategic ia în considerare acţiuni cu rezultate pe termen mediu şi lung, or activitatea ca scop strategic se deosebeşte de activitatea ca mijloc de atingere a scopului strategic (Exemplu: scopul strategic poate fi asigurarea populaţiei cu locuri de muncă; reparaţia capitală a drumurilor este, în acest caz, mijloc de atingere a scopului, nu scop în sine).

Tocmai de aceea, prezentul plan nu urmăreşte să stabilească cheltuieli concrete, ci să indice direcţii principale de dezvoltare, astfel încât satul Hoginești să investească anume în domeniile strategice, pentru a nu face risipă de resurse financiare.

Pentru a suplini, totuşi, golul financiar existent, se recomandă consolidarea sectorului asociativ pentru atragerea fondurilor destinate tineretului şi diferitor activităţi sociale. De asemenea, este necesară instruirea a cel puţin două persoane în scrierea proiectelor de atragere a investiţiilor mari, gen programe transfrontaliere, pentru ca administraţia localităţii să nu depindă de specialişti din afară. Obţinerea abilităţilor de atragere a granturilor venite din partea instituţiilor occidentale, este un pas important în realizarea unor obiective de dezvoltare a satului. Trebuie de avut în vedere faptul că fondurile extrabugetare nu pot fi lăsate să devină condiţia unică de dezvoltare. Ele trebuiesc privite ca un impuls, ca o stimulare a membrilor comunităţii încât, ulterior, ei să contribuie direct la bunăstarea satului, evitând astfel o eventuală dependenţă de factori financiari externi.

Important este ca administrația locală să instituie parteneriate viabile cu agenții economici în sensul soluționării în comun a unor probleme comunitare (Exemplu, o întreprindere municipală poate transfera dreptul exclusiv de prelucrare a deșeurilor colectate unui agent economic, în schimbul instalării de către acesta a urnelor de gunoi în localitate). În felul acesta, agenții economici obțin fie facilități, fie materie primă, iar localitatea soluționează unele probleme fără injecții financiare.